Așteptările nerealiste legate de naștere provoacă traume

Mulți oameni cred că intervențiile medicale din cadrul unei nașteri provoacă traume. Cel mai adesea, acest lucru nu este corect.

Ceea ce provoacă însă traume sunt așteptările – așteptări privind durerea, modul în care este susținută o mamă, modul în care va reacționa la intensitatea travaliului ori mediul în care acesta se vă desfășură.

Este tentant să credem că ne putem elibera pur și simplu de așteptări, pentru a evita astfel traumele și să abordam nașterea cu atitudinea “oricum ar fi, copilul se vă naște așa cum trebuie să se întâmple”.

Însă se acumulează în noi, de-a lungul unei vieți întregi, așteptări privind durerile travaliului, cât ajutor ar trebui să primim, modul în care ar trebui să fie tratată o persoană aflată în durere sau care este rolul adecvat al medicinei, precum și mulți alți factori.

În calitate de participanți activi în propria familie și cultură, oamenii poartă cu ei așteptări ce le-au fost insuflate de tradiție sau experiență, fie că le recunosc sau nu.

În cele mai multe sesiuni pe care le conduc cu mamele, traumele lor nu au fost cauzate de epidurala ori cezariană, ci de o ruptură într-o relație.

Unul dintre rolurile mele în lumea nașterilor este acela de a lucra cu mamele, cu partenerii și cu cei implicați în actul nașterii pentru vindecarea traumelor prin ascultarea într-un mod adecvat a poveștii nașterii.

Poate că a fost modul în care ea a fost grăbită printr-o procedură prin care crezuse că vă fi ghidată cu blândețe.

Poate că a fost faptul că partenerul ei nu a răspuns așa cum ea s-ar fi așteptat atunci când era nesigură dacă i s-au rupt membranele. Poate că a fost modul în care un prieten, un membru al familiei, ori un cadru medical i-a spus că nașterea ei vă decurge, iar în cele din urmă nu s-a întâmplat așa.

Mamele, tații și partenerii caută medici, moașe, asistente medicale, doule și educatori prenatali. Ei se bazează pe noi pentru a le oferi cu înțelepciune tot suportul pentru naștere.

Atunci când primesc în schimb un buchet de clișee și promisiuni insinuate – “În cazul în care doar te relaxezi, travaliul nu va fi dureros”, “Dacă te duci la un centru de nașteri, nu vei avea o cezariană”, “Nașterea este naturală” – semințele traumei sunt plantate. Mesajele alb-negru despre naștere setează părinții să aibă așteptări absolute cu privire la modul în care aceasta se va desfășura.

Uneori, ei au noroc și stelele se aliniază așa încât aceste mesaje se dovedesc a fi adevărate.

Aceste familii pot continua să răspândească astfel de mesaje prea simpliste pentru alții, extinzând raza de acțiune a durerii ce o pot provoca.

Atunci când nașterea nu merge conform cu promisiunile insinuate, mamele pot crede că trupurile ori mintea lor sunt cumva defecte, neavând trăiri conform așteptărilor.

Pregătirea familiilor exclusiv pentru nașterea fară medicație poate răni. Când îi învățam pe părinți doar cum să evite tehnologia medicală, în loc de a le arata modul în care să coopereze cu aceasta și să rămână conectați unul cu celalalt, îi pregătim pentru un curs al evenimentelor care îi poate răni.

Folosirea unui limbaj non-inclusiv despre naștere poate răni părinții. Înnăbușirea traumelor de la naștere prin folosirea expresiilor de genul „cel puțin aveți un copil sănătos“ provoacă suferință. Folosirea unui limbaj absolut pentru a explica procesul nașterii RĂNEȘTE PĂRINȚII.

Oameni buni, este timpul pentru o revoluție. Pregătirea terenului pentru traumă prin sădirea de așteptări nerealiste și idealizarea unui tip de naștere în detrimentul altuia este la fel de dăunătoare ca împingerea unei femei către o naștere provocată sau cezariană.

Există o corelație directă între traume și rupturi de relații. Haideți să aducem înapoi un echilibru în naștere! Supra-medicalizarea nașterii ce a apărut în timpurile moderne nu va fi rezolvată prin SUPER simplificarea nașterii, prin SUPER accentuarea valorii unui anumit tip de naștere în detrimentul altuia, ori prin SUPER complacerea într-o gândire magică despre un proces foarte intens.

Echilibrul nu se află în extreme!

Echilibrul este acolo unde putem găsi compasiune pentru toți oamenii implicați într-o naștere.

Echilibrul se găsește în a recunoaște intențiile pozitive și utilizările cu folos ale oricărui instrument pentru naștere.

Echilibrul se găsește în evaluarea așteptărilor precum și în efortul depus pentru a extinde posibilitățile a ceea ce reprezintă un mod acceptabil de a trece prin procesul nașterii.

Echilibrul se găsește în pregătirea pentru nașterea pe care ți-o dorești, precum și găsirea modalităților de a-i face față, de a găsi capacitatea de adaptare și de a rămâne flexibil pentru orice rezultat.

Echilibrul vine din acceptarea faptului că nașterea este o serie de evenimente ce sunt influențate de foarte mulți factori și că meritul mamei este inerent, și în nici un fel legat de rezultatul nașterii.