Rolul tatălui în viața copiilor

Nou-născuţii au darul de a provoca părţii masculine a familiei revelaţia că muşchiul cardiac se umflă de dragoste. Iar faptul că aparent primul cuvânt rostit de odor este “ta-ta” n-are cum să nu inunde şi de mândrie inima de tată.

Dacă eşti şi tu unul dintre taţii care vor să le dăruiască odraslelor mai mult decât cromozomii şi cardul, vei afla cu bucurie că rolul tău în relaţia cu cel mic e decisiv în formarea lui ca om în toată puterea cuvântului.

“Suge, doarme şi urlă – ce pot eu să fac!?!” Fii tată de bebeluş!

Singura diferenţă între tine şi mami e că sânii sunt la ea. În rest, poţi face tot ce face ea. Şi ceva în plus! Uite câteva idei:

• adormitul bebeluşului – e drept că unii pui de om par convinşi că s-au născut pentru a se face pierce pentru sânul mamei. Dacă totuşi n-aţi nimerit acest model, foloseşte-ţi braţele de bărbat pentru a purta şi a legăna mogâldeaţa. Se va deprinde cu ritmul tău şi cu cover-ul rock al cântecului de leagăn pe care i-l poţi cânta liniştit în intimitatea casei voastre. În braţele ori pe pieptul tău, bebe va învăţa să te cunoască după ritmul inimii tale, după miros, după atingerea obrazului cu ţepi, după tot ce te defineşte că bărbatul care îi este tată.
• băiţa bebeluşului – nici o mamă întreagă la cap nu va îmbăia un bebe nespălat în prealabil de numărul unu şi numărul doi. Scăpat de grija asta şi ştiind că primeşti la spălat un bebe deja curat, poţi să iei baia drept ceea ce este: mai puţin despre igienă, cât despre ocazie de joacă, de râsete şi – în cazul fericit în care baia nu-l energizează mai tare – drept ritual premergător somnului “de bebeluş”. Adulmecând la ceafă un bebeluş împrospătat, vei fi uimit să constaţi că ajungi să preferi mirosul de lapte chiar înaintea miresmelor altor băuturi.
• plimbatul bebeluşului – dintr-un motiv neelucidat, majoritatea bebeluşilor dorm mai bine în aer liber decât în casă. Aşa că poţi opta între o croazieră cu căruciorul ori o drumeţie cu sistemul de purtare. Majoritatea sistemelor permit reglaje pentru mai multe dimensiuni, aşa că poţi să te joci un pic de-a tata-cangur şi să hoinăreşti cu un mic sforăitor la piept. Avantajul sistemului de purtare e că, datorită poziţiei, urechea celui mic e mult mai aproape de gura ta şi-i poţi povesti liniştit despre meciul de fotbal, despre noul tău target de la muncă ori despre cât de mult îl iubeşti.

“mişună în patru labe şi băleşte toată casa! Ce-am avea de împărţit?!?” Fii tată de toddler!

Când progenitura e patrupedă, linge tălpile pantofilor şi-şi marchează teritoriul în perioada de renunţare la scutec, eşti oarecum îndreptăţit să nu vezi nici o legătură între tine şi acest mic animal de companie cu chip de om.

Dar o să vezi că e 100% al tău dacă îţi pui mintea să participi la:

• joacă – şi sunt atâtea jocuri pe care doar un tată le poate juca! Poţi meşteri un busyboard cu lacăte, zăvoare şi uşite, ca să-ţi justifici cheltuielile cu hobby-ul tău de meşterel şi ca să-i exersezi micuţului mintea şi îndemânarea la mişcările fine cu mâna (aşa se traduce expresia “motricitate fină” cu care mama pare să încerce să epateze). Şi-n plus, joaca de-a “avionul” cere muşhi de tată, fugăritul în jurul mesei cere rezistenţă de bărbat şi făcutul de feţe-feţe cere libertatea pe care numai un oaspete rar al oglinzii o poate avea. Vei începe joaca gândind că-l faci să râdă şi vei sfârşi prin a râde tu din toată inima!
• educaţie – replicile de poveste ale eroilor sună mai adevărat când sunt citite de tati, plânsul de împărţit amarul e mai îndreptăţit când tata îl aprobă la fiul său, primul dans din viaţa fetiţei are altă magie atunci când partenerul e primul bărbat cu care vrea să se căsătorească. Chiar dacă fiica ta te va uita pe la 4 ani, când se va îndrăgosti la grădiniţă, tu nu vei uita niciodată ochii ei plini de încântare când s-a lăsat purtată de braţele tale!

“când nu-i la grădi, e lipit de mami! Când vine şi rândul meu?” Fii tată de preşcolar!

Normal că e lipit de mami, că tu nu-i dai 8 pupici cu sclipici în vestiar şi nici nu-i faci inimoare pe geam.

Îl livrezi la grădiniţă şi te deconectezi imediat ce intră – sau e dus pe sus – în grupă.

Dar poţi face ca mânuţele pline de acuarele să se încolăcească şi în jurul gâtului tău:

• activităţi “doar cu tati” – fie că-i o bălăceală la bazin ori o hoinăreală prin parc, copilul tău le va iubi pentru că vei da în mintea lui. Scăpaţi amândoi de ochii vigilenţi ai mamei-soţiei, vă puteţi tăvăli prin noroi la partida de pescuit care marchează iniţierea în tainele bărbaţilor şi puteţi da iama în toate porcărioarele comestibile de la casele de marcat, pentru care mama n-a avut încă suficient timp să strângă semnăturile necesare pentru depunerea unei petiţii de interzicere a lor.
• educaţie – educaţia asta este o poveste fără de sfârşit. Dacă în copilăria mică rolul tău de tată a fost să-i demonstrezi că nu doar mami a descoperit secretul iubirii necondiţionate, acum e sarcina ta să fii modelul masculin. Desigur că mami va ţâţâi dezaprobator din cap la sfatul tău “dacă nu te lasă-n pace, arde-i un pumn!”, dar e nevoie de doi termeni pentru a obţine un numitor comun. Fermitatea, anduranţa şi curajul se învaţă mai bine de la un tată.

“l-am crescut la sân şi-acum pleacă! Ce mă fac?!?” Fii tată pentru totdeauna!

Tehnic, n-ai dreptate, pentru că n-ai sâni. Dar e de înţeles de ce îi duci dorul de pe la 15 ani încolo. Adolescenţa asta!… Dar se va întoarce la tine după ce-şi va fi trăit eliberarea de “bătrâni” şi descoperirea de sine.

Deşi n-o să-i facă nicio plăcere să-i aminteşti despre asta, faptul că urmăreaţi împreună desene când stătea pe oliţă şi că i-ai fost alături până a prins puteri să te dea la o parte e garanţia că va veni din nou la tati ori de câte ori va avea nevoie de ajutorul şi confidenţele care se pot împărtăşi doar cu tati.

Studiile spun că un tată implicat creşte un copil cu o mai mare încredere în sine, mai echilibrat, cu abilităţi de limbaj mai bune şi cu şanse semnificativ mai mici de a avea necazuri cu legea.

Studiile mai punctează o listă lungă de beneficii. Dar cui îi pasă de studii, când iubeşti să fii tată şi eşti mândru de asta?