Barza care aduce copiii?

Cuprins:

1. MITUL BERZELOR
2. CE PUTEM INVATA DIN ACEASTA POVESTE?

MITUL BERZELOR 

De la mitologii grecești până la folclorul răspândit pe toate continentele, dar, în special, în Europa, s-a creat ideea că berzele aduc copiii și…nu numai noi ne întrebăm de unde această asociere, ci și cei de la livescience.com.

Ei au cercetat și spun că barza este, de fapt, un substitut al pelicanului și, mai exact, se face o confuzie între cele două păsări.

Și totuși, indiferent de originea mitului, istoricii consideră că, odinioară, cuplurile se căsătoreau pe perioada solstițiului de vară, căci acest anotimp era asociat cu fertilitatea.

Exact în acea perioadă, berzele își începeau migrația anuală, zburând din Europa în Africa.

Întoarcerea berzelor avea loc, exact cum ați ghicit, fix după…9 luni. Acestea migrau și apoi se întorceau primăvara următoare exact în aceeași perioadă în care se nășteau și copiii.

Astfel, berzele au devenit purtătorare ale vieții noi, dând naștere ideii fanteziste că au adus cu întoarcerea lor și copiii.

Dacă suntem atenți la simbolistică, complexitatea asocierii între bărzuțele care aduc copiii în sânul familiilor crește.

În mitologia nordică, berzele simbolizează valorile de familie și puritatea, bazate în mare măsură pe convingerea inexactă că aceste păsări erau monogame.

Să nu uităm însă și de tradiția prin care dacă barza își face cuibul pe acoperișul unei case, cei care locuiesc acolo pot fi considerați norocoși și pot să ia în calcul chiar posibilitatea nașterii unui copil sub acel acoperiș, a scris Warren Chadd în cartea sa “Birds: Myth, Lore and Legend”.

Deși Europa a fost epicentrul mitului, această viziune a luat amploare și în America, chiar dacă cu tipuri diferite de berze.

Secolul al XIX-lea, prin povestea lui Hans Christian Andersen despre rolul berzelor a întărit ideea că bebelușii sunt salvați de berze și „livrați” unor familii care așteptau și meritau această minune.

Ce putem invata din aceasta poveste? 

Povestea urmărea să-i învețe pe copii o lecție morală și, de asemenea, „să păstreze noua tradiție a basmelor – creșterea unei literaturi specifice pentru copii, frecvent didactice și religioase în intenție”, a spus Paul Quinn, lector în literatura engleză la Universitatea din Chichester din Regatul Unit și editor al unui jurnal de cercetare despre folclor și basme, conform livescience.com.

În Anglia (și ulterior, răspândită și în alte țări, inclusiv la noi), povestea a devenit deosebit de valoroasă ca o modalitate de a observa realitățile sexului și nașterii. „Pentru victorienii stânjeniți de a explica faptele vieții, barza care a adus un copil era o imagine utilă – modestie până la punctul de prudență”, afirmă Warren Chadd.

Omenirea a rămas la mitul berzelor, sărbătorind pasărea grațioasă și rolul său central în viața de familie.

„Oamenii iubesc poveștile”, a spus Warren Chadd.

Tendința noastră de a umaniza animalele a făcut ca barza care livrează bebelușul să fie unul dintre miturile noastre cele mai durabile, a adăugat, „bazată în mod liber pe comportamentul păsărilor, dar înrădăcinată și în speranțele și temerile omenești”.

„Cuibul Berzelor” a devenit cu adevărat locul unde ne spunem și expunem experiențele materne:„ ”, semn că bărzuțele, dincolo de mituri sau realitate, sunt mămici care celebrează în fiecare zi minunea de a se înălța, over and over again, alături de copiii lor în experiența minunată a vieții, începând cu cursul Lamaze.